luni, 29 iunie 2009

nu fi absurd! ba da!

poate că unii dintre voi ştiau reclama asta de la vodafone. daca nu, o ştiu de acum înainte. n-am pus-o pe blog ca să le fac reclamă companiei de telefonie mobilă. sau ca să îmi dau cu părerea despre cât de reuşită este. am decis să o aduc în discuţie pentru că mi-am dat seama cat de haioasă trebuie să fi fost expunerea insight-ului. ceva de genu'..."frateeee îţi dai seama cum ar fi să stea corporatistele câte trei-patru în jurul "fântânii", ca să îşi aştepte rându la băut apă. şi să bea toate din acelaşi pahar, că şefu ăla chitros nu vrea să le mai cumpere pahare. aşea de-al drecu' ce e el. că de aia e şef. să facă ce îi vine." mno...cam aşa văd eu situaţia. iniţial printul mi s-a părut amuzant, şi mesajul bine transmis, pentru că ilustra o situaţie ce pare aberantă. asta până ieri.
să vă eSplic. de vreo săptămână încoa execut cu conştiinciozitate stadiul de practică, prin intermediul căruia voi obţine obligator o adeverinţă necesară asigurării liniştii mele sufleteşti, cum că voi fi şi la anuţ studentă la FJSC. yey!
şi în acest loc fantastic, între aceşti oameni cu care îmi împart orele (la propriu.adică eu plec mai devreme şi le mai las şi lor câteva ore. ce naiba, ma? oameni suntem), în acest colectiv tânăr şi dinamic, aşa cum spuneam....am uitat...anzway. în locul acesta unde vin de câteva zile am descoperit o chestie senzaţională. mă tot întrebam de ce naibii nu ai un amărât de pahar să bei şi tu o gură de apă d'aia rece, de la fântâna din bucătărie. o doamnă respectabilă îmi explică. "păi din cauza crizei conducerea a luat decizia să nu mai cumpere pahare de platic odată cu bidoanele de apă". Bang!
deci e pe bune? adică se poate? ce tare!
şi mă gândesc acum...ce lipsă de respect pentru acest colectiv. păi oamneii ăşia au construit socialismul, au muncit la dezvoltarea unei societăţi...ăăă...multilateral dezvoltate, au jurat credinţă partidului....mă rog...aţi prin ideea. şi nu merită şi ei măcar un platic de ăla?
"nu frate. să bea apă în pumni". ar fi ceva.
promit solemn că mâine voi iniţia un protest spontan, organizat până la cele mai mici detalii, pentru a cere....ceva după care să bem apă. nu. stai! nu era aşa. ceva din care să bem apă. aşa.
în altă ordine de idei pe 29 s-au împlinit 109 ani de la naşterea lui Antoine de Saint-Exupéry. zic. aşa, ca idee.
şi acum pe final, să ascultăm cum dansează Mădălina Manole.


sâmbătă, 20 iunie 2009

despre ceea ce credeţi voi că e într-un fel şi descoperiţi (cu groază) că e exact aşa cum vă imaginaţi. sau nu.


inspirată fiind, de colegul meu Vlad, am decis să imi fac, cum ar veni, bilanţul (ce pompos sună) primului an de facultate. deşi, între noi fie vorba, eu nu consider că s-a terminat primul an, judecând după numărul de (p)restanţe pe care urmează să le susţin, cu succes bineînţeles, în toamnă. da, atunci când se numără bobocii.

să revenim. mi se şopteşte în cască, faptul că m-am îndepărtat niţel de la subiect. eu prefer să cred că am construit o introducere mai elaborată.

anul I. FJSC. bilanţ:

pfff....o fo' ghini wey; şi pot sâ zâc, în afar' c-o fo' ghini. în principiu, nu am făcut nimic altceva decât să îmi prelungesc starea de spirit din clasa a-12-a. sincer vă zic. poate că unii dintre profesorii facultăţii îşi închipuie că odată ajunşi la etajul 6, Bang!, studenţii realizează că se află într-un mediu academic şi vorbesc şi se comportă, ca atare. or, eu tind să îi contrazic. şi nu referindu-mă la mine, ci la concluziile pe care le-am tras în urma observării munuţioase (vorba vine) a colegilor mei. la urma urmei, să fim serioşi. o grupă de elevi care poartă, în timpul seminarului de Tehnici Conversaţionale în Limba Engleză (vă zic, sunt la o facultate unde se poartă cuvintele mari), o bătălie cu cocoloaşe de hârtie, o astfel de grupă, după cum spuneam, vă inspiră o...stai să găsesc cuvântul...o..conduită academică?!? neeeah. get the fuck out of here!!

am descoperit că este ataaat de educativ să participi la cursurile ce se ţin în Tărâmul de Dincolo a.k.a R3 (cine poartă stigmatul FJSC, ştie ce zic, cine nu....asta e:P). 1. penru că te bagă la idei, ca să zic "aşea", în legătură cu obiceiul acela atât de nesănătos, şi atât de răspândit, care se numeşte fumat. 2. pentru că începi treptat să te redescoperi. nu glumesc. participarea la astfel de curse te face să te priveşti dintr-o altă lumină şi să realizezi că ai talente nebănuite. e adevărat mare parte sunt irosite prin desene stupide pe bănci sau pe foi, altele prin stat cu capul în mâini, ascultatul de muzici şi mestecatul de gumă, altele prin sorbitul fiecărui cuvânt rosit de prof (aveţi grijă, cei care procedaţi aşa. la un moment dat, Petcu a spus la un curs cuvinte mari în legătură cu Andreea Marin Bănică. so bewere! închid paranteza.

ar mai fi de zis şi de colegi, şi de seminariile de la Ecologică, dar după aia ar semăna, săracu', postu ăsta cu un pomelnic*. şi nu vrem asta, nu?

de final ar merge ceva gen South Park...you know what, guys, I learned something today. I learned that each person has its own place in this world. and that every individual shoud be treated whith respect. and that we should trust more the persons around us. and that....shut the fuck up! let's get some sweets! yeeah!!

*poate că totuşi voi reveni cu un post despre colegii mei, aceeia despre care chiar pot să vă zic ceva, şi despre...nu ştiu, mai inventez eu ceva până la ediţia de mâine. până atunci, căutaţi în continuare detalii picante în "Pădurea spânzuraţilor ".