si costă ieftin...aproape ieftin...

 

paradox capitalist (n.r. "capitalist"=locuitor al Capitalei [conf. Nae Caţavencu] ): în timp ce ultimele relicve ale epocii aurite îşi pierd dinţii în apartamente spaţioase din centrul urbei, studenţimea se ofileşte în magherniţe prin mahalale.

nu daţi la nime' drumu-n drum

"vezi leaganul? vezi pisica?"

nu prea ai cum să le vezi. pentru că nu e nici un legan şi nici o pisică. în fapt se poate să nu fie nimic. nici macar o amărâtă de minciună care să îţi înfierbânte imaginaţia. sau poate că tocmai ăsta e secretul. să construieşti tu leagănul, să vezi pisica. să ţi-o imaginezi întinzându-se leneşă în lumina soarelui de amiază. 

ca să nu vorbesc de una singură, luaţi de aici link: bla bla

a...şi ca să nu uit. eu nu cred că de curiozitate a murit felina simandicoasă. mai degrabă aş crede că a murit de râs.

pauză de la făcut bagaje...o ţigară, o muzică, "ceva elegant, de bun simţ"- vorba ţigănosului alcoolizat din 97;

Update pentru cei care ascultă doar S.H.E de la IAMX, My sweet prince de la Placebo, 505 de la Mokeys, One de la Metallica (aţi ptins ideea), adică pentru maniaco-depresivi: NU(repet) nu ascultaţi albumul ăsta de la Fever Ray. It's iviiiiil, i tell ya.
În continuarea programului obişnuit trebuie să spun că s-a dus şi sesiunea asta -pe apa sâmbetei,pe copcă şi, desigur, bou şi s-a întors vacă. Ar fi de menţionat că a fost o sesiune eStrem de obositoare şi solicitantă...a mă scuzaţi...mi se şopteşte în cască ceva..a,..am înţeles, nu despre sesiunea aia voiam să vorbesc acum. Anyway, pe finalu sesiunii mi-am făcut o bucurie şi am mers la concert la The Parlotones. Lume puţină şi lipsită de entuziasm (la început), locaţie...ziceţi voi cum (Biserica de argint,decât) şi fiţe în limitele accepţiunii mele. Lăsând astea la o parte concertul a fost foarte tare. Băieţii ştie ce face. So:de ascultat!
Pe final, pentru urechile prea-cinstiţilor cititori avem ASTA. Enjoy!

morning, keep the streets empty for me

there's no room for innocence

take me home before the storm

primele raze de lumină abia pătrundeau prin jaluzele. camera ramăsese încremenită în propiul haos şi părea că va rămâne aşa, indiferentă la trecerea timpului. dezordinea şi adunătura de obiecte stranii de pe covor completau tabloul unei nopţi-dezastru. pahare pe jumătate golite, vărsate sau lăsate la întâmplare, desene ciudate pe pereţi, tuburi de pastile şi sticle de vin, resturi de ţigări şi fel de fel de sticluţe şi borcănele aruncate aiurea.... pe fotoliul învechit şi pe jumătate dezmembrat stătea aruncat un televizor ce rula încontinuu acelaşi program de ştiri. într-un colţ se desluşea o grămăjoară ciudată formată din pene, creioane şi panglici colorate. pe măsură ce lumina îşi făcea loc în cameră, dezvăluind proporţiile dezordinii, puteai vedea pe un scaun o siluetă ciudată ce stătea în picioare cu capul plecat, cu mâinile întinse, murmurând un fel de descântec nedesluşit. era un tablou straniu. să vezi ciudăţenia aceea stând în faţa ferestrei deschise, dând piept cu gerul de afară, prinsă cu totul în propria transă.

păstrând acelaşi ritm al mişcarilor ritualice şi îngânând necontenit ciudatul cântec silueta s-a întors cu faţa către răsărit. a ridicat mâinile înspre tavan, privind la portretul desenat pe tavan. în clipa următorare s-a aprins în jurul scaunului un cerc de lumânări albe, iar cântecul murmurat s-a auzit tot mai tare, în timp ce de afară se pornise un vânt năprasnic. cu cât vârtejul se înteţea, muzica se auzea tot mai clară şi mai pătrunzătoare......

primele raze de lumină abia pătrundeau prin jaluzele.bărbatul de pe canapea s-a trezir şi a început să privească buimăcit prin cameră. s-a uitat la ceas, a închis televizorul şi a plecat, lăsând camera pradă liniştii şi monotoniei.



i will never disappear

forever i'll be here...........